Negative APS (Advanced Photo System): cum se scot din cartușele anilor '90 și cum le digitizăm

Cartușele APS (Advanced Photo System) — cele cu eticheta Kodak Advantix, Fujifilm Nexia, Konica Centuria sau Agfa Futura, populare în România între 1996 și 2003 — nu pot fi deschise acasă fără să distrugi filmul. Carcasa este sigilată din fabrică și conține o bandă magnetică IX (Information eXchange) care păstrează numerotarea cadrelor, formatul ales (C, H sau P) și data fiecărei expuneri. Spargerea cartușului cu briceagul, scoaterea filmului prin smulgere sau scanarea „prin transparență" în cartușul închis nu funcționează: filmul se zgârie pe muchii, datele IX se pierd, iar cadrele rămân lipite între ele de masca antihalo portocalie. Singura cale de a recupera fotografiile este extragerea mecanică într-o cameră întunecată, cu o unealtă specifică, urmată de scanare cadru cu cadru pe un Nikon Coolscan 9000 ED cu adaptor APS IA-20(S) — unul dintre puținele scanere care mai are acest accesoriu funcțional în Europa. Acest articol explică de ce DIY nu este o opțiune pentru APS, cum recunoști ce marcă ai în mână și ce se întâmplă pas cu pas când ne trimiți cartușele.

De ce APS este altfel decât 35 mm sau decât pelicula obișnuită

În anii '90, fotografia de familie din România mergea pe trei trasee paralele. Aparatele cu film 35 mm — Smena, Zenit, Practika, mai târziu Canon și Olympus consumer — erau standardul vechi: filmul Kodak Gold sau Fujicolor în casetă metalică, developat la Kodak Express și printat 9×13 sau 10×15. Aparatele Polaroid erau scumpe și rare, mai mult de petrecere. Iar la mijloc, între 1996 și 2003, a apărut un al treilea sistem: APS, Advanced Photo System, sau pe scurt „format de buzunar".

APS a fost lansat în 1996 de un consorțiu Kodak–Fujifilm–Canon–Minolta–Nikon ca un format mai mic, mai prietenos cu utilizatorul casnic. Cartușul era sigilat din fabrică, nu trebuia să atingi filmul niciodată — îl introduceai în aparat, expuneai 25 sau 40 de cadre, îl duceai înapoi la lab. La developare, filmul rămânea în cartuș: laboratorul îl scotea prin aceeași limbă mecanică, îl developa și îl introducea înapoi. Cartușul, marcat cu indicatorul rotativ în starea 4 („developat"), îți era returnat împreună cu printurile.

Diferența esențială față de 35 mm este aici: pe 35 mm, după developare, filmul iese permanent din casetă și se taie în benzi de șase cadre, păstrate în mape de plastic. Pe APS, filmul rămâne în cartușul original pe toată durata de viață. Dacă ai scos vreodată un cartuș APS din cutia lui și ai încercat să-i vezi negativele „la lumină" — n-ai văzut nimic. Filmul este complet ascuns în interior, vizibil doar prin geamul cartușului care arată o singură imagine de inventar (numită „picture index print").

În România, APS a fost mai popular decât se crede astăzi. Aparatul Kodak FunSaver APS de unică folosință avea 25 cadre și costa aproximativ 25 lei noi în 1999 (~70 000 lei vechi). A fost distribuit masiv în mall-uri și pe litoral începând cu 1998. Familiile foloseau APS la nunți, botezuri, vacanțe la Mamaia și Costinești, excursii de Crăciun la bunici, serbări școlare. Fotografia tipică de cartuș APS din România este un copil de 5–8 ani la masa de Crăciun din 1999 sau o nuntă de la mijlocul anilor 2000. Cartușele au rămas închise în sertare după ce ai trecut la digital, iar 22–28 de ani mai târziu, încă conțin negativele intacte — doar că în 2026 nu mai există cum să le redevelopezi sau să le printezi pe traseul vechi.

Cum recunoști un cartuș APS și ce marcă ai în mână

Un cartuș APS este ușor de identificat dacă știi ce cauți. Are dimensiuni de aproximativ 39 × 25 × 20 mm — cam cât o brichetă scurtă, mai mic decât o casetă de film 35 mm. Carcasa este oval-rectangulară din plastic dur, fără geam transparent prin care să vezi filmul. Pe spate are un disc rotativ cu patru poziții marcate de la 1 la 4 (sau cu pictograme echivalente: cerc gol = 1 neexpus, jumătate cerc = 2 parțial expus, cerc plin gol = 3 expus, X mare = 4 developat). Pe față are eticheta producătorului și uneori un autocolant alb pe care lab-ul a scris numărul comenzii.

Marca o citești de pe eticheta cartușului — Kodak Advantix scrie clar „Advantix" pe carcasă, Fujifilm scrie „Nexia 200" sau „Nexia 400", Konica „Centuria 200", Agfa „Futura 200". Dacă eticheta a căzut și pe cartuș a rămas doar carcasa albă fără înscris, mai sunt două indicii: Kodak avea logo-ul rotund galben ștanțat în plastic, Fujifilm avea text verde, Konica albastru-deschis, Agfa avea logo-ul „Agfa-rhombus" roșu. La noi, în lab, citim brandul în primul pas al inspecției — fiecare cere un profil ICC diferit la corecția de culoare în pasul 4.

De ce nu poți scoate filmul APS acasă

Aici e momentul în care 80% din articolele de pe internet — inclusiv cele care apar în prima pagină Google pe „digitizare aps cartuse film" — devin vagi. Spun „cartușele APS necesită un scaner specializat" și apoi te trimit la magazinul lor de servicii. Iată ce se întâmplă efectiv dacă încerci să forțezi cartușul deschis cu un cuțit de bucătărie — pe baza experienței noastre cu cartușele care ajung la lab după astfel de încercări.

Problema 1: limba de plastic („tongue"). În interiorul cartușului APS, filmul este înfășurat pe un ax central cu o limbă de plastic dură atașată la capătul liber. Acea limbă este proiectată să se cupleze într-un mecanism cu rotiță dințată — același din interiorul aparatului foto, identic cu cel din scanerul cu adaptor APS. Dacă spargi cartușul cu cuțitul, limba se rupe sau se îndoaie ireversibil; ulterior, niciun adaptor nu o mai poate prinde. Cartușul devine inutilizabil pentru orice scaner profesional.

Problema 2: banda magnetică IX. Pe spatele filmului APS rulează o bandă magnetică transparentă pe care aparatul foto a scris, pentru fiecare cadru, trei date: formatul ales de fotograf (C = clasic 3:2, H = high-definition 16:9, P = panoramic 3:1), numărul cadrului (1 din 25, 2 din 25 etc.) și data + ora expunerii (când aparatul avea baterie de ceas). Banda IX este scrisă cu un câmp magnetic foarte slab — orice câmp de câteva milivolti, inclusiv electricitatea statică de la mâinile uscate, o șterge parțial. Filmul scos din cartuș și manipulat fără protecție antistatic pierde toate aceste metadate. Numerotarea cadrelor se pierde — și pentru că filmul APS are pe spate doar o numerotare grosieră vizibilă cu lupa, nu mai poți recompune ordinea reală a fotografiilor.

Problema 3: scurgerile de lumină. Cartușul APS este sigilat exact pentru a proteja filmul de lumină timp de zeci de ani — ai filmul tău din 1998 încă neexpus la lumină pentru că plasticul carcasei blochează fiecare rază. În momentul în care spargi carcasa într-o cameră luminată — chiar și o cameră cu draperiile trase dar cu lampa aprinsă — primii 1–2 cm de la limba liberă se ardă instant la temperatură de culoare 2 700 K. Asta înseamnă că primul cadru (de obicei „00" sau „01") devine inutilizabil. La cartușele cu 25 cadre asta este cadrul de început al evenimentului — frecvent intrarea miresei în biserică sau primele momente ale botezului.

Problema 4: scanarea „prin cartuș închis" nu există. Există pe piața chineză adaptoare USB ieftine care promit „scan APS without opening the cartridge". Sunt dispozitive cu o lupă fixă care fotografiază doar geamul de inventar (picture index print) de pe spatele cartușului — adică o imagine miniaturală de 25 mm² cu toate cele 25 cadre simultan, în cadre de aproximativ 1–2 mm fiecare. Rezoluția echivalentă la cadru efectiv este sub 200 pixeli pe cadru, suficient doar pentru a reține că „acolo era ceva". Nu este o scanare a negativului real.

Cum digitizăm cartușele APS în laboratorul nostru

Procedura noastră de salvare a cartușelor APS rulează în patru pași distincți, fiecare cu echipament dedicat. Ce trimite clientul: cartușul fizic, intact, în cutia originală sau într-o pungă de plastic. Ce primește înapoi: cartușul fizic neatins, plus albumul cloud cu toate cadrele scanate și un stick USB cu fișierele master.

Cei patru pași în salvarea unui cartuș APS trimis din România

Procedura standard pentru cartușele APS Kodak Advantix, Fujifilm Nexia, Konica Centuria și Agfa Futura procesate în laboratorul nostru.

1. 1

   Inspecția cartușului și citirea indicatorului IX

   Cartușul nu este deschis încă. Verificăm vizual numărul de pe carcasă: 1 = neexpus, 2 = parțial expus, 3 = complet expus dar nedeveloped, 4 = developat. Doar cartușele aflate în starea 4 — cu „indicator complet plin" — au filmul gata de scanat. Citim mărcile producătorului — Kodak Advantix, Fujifilm Nexia 200 sau 400, Konica Centuria sau Agfa Futura — pentru a alege profilul corect de demascare a culorii. Eticheta scrisă de mână de pe cartuș, frecvent „Botez 1998 Cluj" sau „Vacanță 1999 Mamaia", este fotografiată înainte de orice altă manipulare.

   Rezultat: cartuș apt pentru extragere mecanică, sau respins (stările 1–3 trimise la laborator chimic pentru developare prealabilă).

2. 2

   Extragerea mecanică a filmului din cartuș

   Aici se rupe legătura cu DIY. Cartușul APS are o limbă de plastic („tongue") care se angajează doar într-un mecanism specific — același care se cuplează în aparatul de fotografiat. Folosim o unealtă proprie reproiectată după extractoarele Kodak originale: prinde limba, derulează filmul controlat și păstrează ordinea cadrelor înregistrate pe banda magnetică IX (Information eXchange). Dacă filmul este desfăcut altfel — cu briceagul, prin spargerea carcasei sau prin smulgere — banda IX este distrusă, datele de format C/H/P și ordinea numerotării cadrelor se pierd, iar filmul se zgârie pe muchii. Procedura noastră se face într-o cameră întunecată, cu mănuși antistatic și un suport care ține filmul drept în timpul derulării.

   Rezultat: banda de film APS de aproximativ 56 cm pentru un cartuș de 25 cadre, scoasă fără zgârieturi și cu metadatele IX intacte.

3. 3

   Scanare cadru cu cadru pe Nikon Coolscan 9000 ED + adaptor APS

   Filmul intră în adaptorul APS dedicat al Coolscan 9000 ED — unul dintre puținele scanere care mai au acest accesoriu funcțional în Europa. Scanăm la 4 000 dpi optic real (suprafața utilă a cadrului APS-C este 16,7 × 30,2 mm, mai mică decât 35 mm de 24 × 36 mm, deci 4 000 dpi pe APS dă aproximativ 2 600 × 4 750 pixeli efectivi). Digital ICE rulează în paralel pe canalul infraroșu pentru a marca firele de praf și zgârieturile fără a atinge structura de granulație a emulsiei. Pentru fiecare cadru salvăm și formatul ales pe banda IX: APS-C 3:2, APS-H 16:9 sau APS-P panoramic 3:1. Fișierul intermediar este TIFF necomprimat 16 bit per canal, aproximativ 75 MB pe cadru.

   Rezultat: master TIFF 16 bit pentru fiecare cadru, cu metadatele IX (data, formatul, expunerea) integrate ca tag-uri EXIF. Aproximativ 1,9 GB pentru un cartuș de 25 cadre.

4. 4

   Corecție de culoare și reasamblare în cartuș

   Master-ul trece prin DaVinci Resolve pe profilul ICC al producătorului filmului — decidem corecția pe baza mărcii citite la pasul 1. Kodak Advantix are masca portocalie ușor mai roșie decât 35 mm Kodak Gold; Fujifilm Nexia tinde spre verde-magenta; Konica și Agfa cer reechilibrare individuală. Apoi rulăm Topaz Photo AI pentru recuperarea detaliilor pe fețe — frecvent copii și familii la nunți și botezuri 1996–2003 — și pentru reducerea zgomotului de granulație fără a îneca textura. Filmul este înfășurat înapoi în cartușul original cu aceeași unealtă mecanică, eticheta inițială rămâne neatinsă. Livrarea: stick USB sau albumul cloud gratuit, plus cartușul fizic înapoi în România prin curier securizat.

   Rezultat: album cloud deschis pe telefon în aceeași seară; stick USB ajunge la adresa ta în 2–3 zile lucrătoare; cartușul original se întoarce intact.

Echipamentul folosit

Echipamentul pentru salvarea cartușelor APS nu se mai produce din 2009 (Nikon Coolscan) sau nu s-a produs niciodată comercial (extractorul mecanic). Iată exact ce avem în lab pentru această procedură.

Nikon Coolscan 9000 ED + adaptor APS IA-20(S)

Scaner dedicat pentru film, singurul cu adaptor APS funcțional în lab

Producție oprită 2009 — încă etalon pentru film APS și 35 mm

• Rezoluție optică reală: 4 000 dpi (verificată pe ținta USAF 1951)
• Adaptor APS IA-20(S) original Nikon, încărcare automată cadru cu cadru
• Digital ICE pe canal infraroșu pentru praf și zgârieturi
• Profunzime culoare 16-bit per canal, profil ICC calibrat lunar
• Adâncime utilă 2 600 × 4 750 pixeli efectivi pe un cadru APS-C

Extractor mecanic APS

Unealtă proprie reproiectată după extractorul Kodak original

Construit în laboratorul nostru, 2019

• Cuplare pe limba de plastic („tongue") a cartușului APS
• Derulare controlată, fără tracțiune pe muchii
• Cameră întunecată dedicată, mănuși antistatic ESD
• Suport rigid pentru film de 56 cm (25 cadre) sau 90 cm (40 cadre)
• Reasamblare în cartușul original cu eticheta intactă

DaVinci Resolve + profile ICC pentru film APS

Demascarea măștii antihalo și corecția per-marcă a culorii

Software pipeline propriu

• Profile ICC separate pentru Kodak Advantix, Fujifilm Nexia, Konica Centuria, Agfa Futura
• Citire bandă IX (Information eXchange) și aplicare format C/H/P pe fiecare cadru
• Reducere granulație Neat Image cu păstrare textură
• Procesare în lot pentru cartuș întreg (25 sau 40 cadre)

Topaz Photo AI

Restaurare per cadru — fețe, detalii fine, reducere zgomot

Etapă finală a lanțului de restaurare

• Modele Sharpen + Denoise calibrate pentru film color cu granulație fină
• Face Recovery pentru cadre cu copii la distanță medie
• Gigapixel pentru cadre destinate printării A4 sau A3
• Originalul și versiunea restaurată livrate ambele

Câți pixeli obții dintr-un cadru APS la fiecare DPI

Suprafața utilă a unui cadru APS-C este 16,7 × 30,2 mm — adică 504 mm². Pentru comparație: cadrul 35 mm clasic are 24 × 36 mm, adică 864 mm². APS-C are 58% din aria 35 mm. Asta înseamnă că la aceeași rezoluție de scanare, dintr-un cadru APS obții mai puțini pixeli decât din 35 mm. Numerele exacte la fiecare nivel DPI:

În practica noastră de zi cu zi, scanăm cartușele APS standard la 4 000 dpi nativ pe Coolscan 9000 ED. La acest nivel:

• Un cadru APS-C (3:2) are 2 600 × 4 756 pixeli, suficient pentru print A4 la 300 dpi sau pentru orice utilizare digitală până la ecran 4K.
• Un cadru APS-H (16:9) are 1 950 × 4 756 pixeli — același raport ca televizoarele moderne, ideal pentru rame digitale și redare TV.
• Un cadru APS-P panoramic (3:1) are 1 730 × 4 756 pixeli — limită prin tăiere fizică din cadrul APS-C, dar cu raportul de aspect dramatic original.

Dacă scanezi mai jos de 3 000 dpi pierzi detaliile fețelor — frecvent la copiii din spatele cadrelor de nuntă, unde fiecare față are doar 8% din cadrul total. Dacă scanezi peste 4 800 dpi nu câștigi nimic; granulația emulsiei Kodak Advantix se rezolvă maxim la 95 lp/mm, iar fișierul devine inutil de mare. Aceeași logică, deși pe alt format, se aplică și la scanarea negativelor 35 mm — doar cifrele finale diferă.

Cât costă digitizarea cartușelor APS în România

Tariful nostru pentru digitalizarea filmelor APS pornește de la 4 lei pe cadru și coboară progresiv prin reducerile de volum. Reduceri valabile pentru orice tip de cartuș APS — Kodak, Fujifilm, Konica sau Agfa — și pentru orice format C/H/P.

Tariful include: extragerea mecanică din cartuș, scanarea la 4 000 dpi pe Coolscan 9000 ED, Digital ICE infraroșu pentru praf și zgârieturi, corecția de culoare manuală pe profil ICC al producătorului filmului, livrarea pe albumul cloud gratuit și pe stick USB, plus reasamblarea filmului în cartușul original și returnarea fizică prin curier securizat. Avansul la comandă este de 49 lei (se scade din total la livrare).

Pentru comparație, în 2026 redeveloparea chimică a unui cartuș APS „starea 1, 2 sau 3" (neexpus, parțial expus sau complet expus dar nedeveloped) costă suplimentar 80–120 lei pe cartuș — chimia este rară, doar 2–3 laboratoare în Europa o mai pot face, iar substanțele Kodak originale s-au oprit oficial în 2018. Dacă găsești în sertar un cartuș cu indicatorul în starea 3 (cerc plin gol), nu-l mai amâna — chimia disponibilă pentru redevelopare se va termina în următorii 3–5 ani conform celor mai noi anunțuri ale producătorilor de echipament foto-chimic.

De ce APS-ul tău nu mai poate aștepta

APS este oficial un format orfan din 2011, anul în care Kodak a încetat producția. Echipamentul de developare chimică s-a oprit treptat: ultima linie automată Kodak Pakon F235+ a fost retrasă în 2015, ultimul lab chimic comercial APS din Europa de Vest s-a închis în 2018, iar adaptorul APS IA-20(S) pentru Nikon Coolscan nu se mai produce din 2009 — exemplarele funcționale rămase sunt sub 200 în toată Europa, conform forumurilor de specialitate filmscanner.de și foto-net.it.

Deteriorarea fizică a filmului în cartuș închis este lentă dar reală. Banda magnetică IX își pierde câmpul cu aproximativ 1–2% pe an la temperatura camerei, iar masca antihalo a Kodak Advantix dezvoltă un fading roșu vizibil după 25–30 de ani. Cartușele depozitate în sertare uscate (apartament cu termoficare) sunt în formă mai bună decât cele din pivnițe sau case nefolosite (umiditate variabilă). Indiferent de starea lor actuală, cartușele tale APS din 1996–2003 sunt în acest moment în cea mai bună formă pe care o vor mai avea vreodată: în următorii 10 ani vor pierde 10–20% din saturația de culoare și vor deveni mai dificil de recuperat fără intervenții AI agresive.

Dacă ai cartușe APS în sertar — Kodak Advantix din nunta din 1999, Fujifilm Nexia din vacanța la Mamaia 2001, Konica Centuria din botezul din 2003 — momentul rezonabil pentru a le digitaliza este acum, nu peste cinci ani. Echipamentul nostru funcționează în prezent; nu există nicio garanție că adaptorul APS al Coolscan-ului nostru nu se va defecta în 2030, iar piesele de schimb sunt extrem de greu de găsit.

Întrebări frecvente

Pot folosi un scaner flatbed obișnuit pentru filmul APS dacă l-am scos cu grijă din cartuș?

Nu — și asta din două motive. Primul: filmul APS are pe spate banda magnetică IX. Suprafața magnetică se șterge când o pui pe geamul cald al unui scaner flatbed (care lucrează cu lampă fluorescentă sau LED ce încălzește lent). Al doilea: scanerele flatbed Epson V850 sau Canon CanoScan au mascuri și ghidaje proiectate pentru benzi de film 35 mm cu lățime 35 mm. Filmul APS are lățime 24 mm — se mișcă în mască, se înclină, iar imaginea iese rotită sau decentrată. Adaptorul Coolscan IA-20(S) este special pentru această lățime și pentru sistemul de încărcare automată cadru cu cadru.

Cât durează tot procesul, de la primirea cartușului până la livrare?

Pentru un cartuș sau două, două-trei zile lucrătoare. Pentru o serie de 5–10 cartușe, 5–7 zile. La cantități mari (15+ cartușe), 10–14 zile lucrătoare, în funcție de starea cartușelor și de profilul ICC necesar pentru fiecare marcă. Durata reală este dictată de pasul 4 (corecția de culoare manuală) — pasul cel mai lent, care nu poate fi automatizat fără pierdere de calitate. Albumul cloud cu cadrele scanate este disponibil în aceeași seară când termină Coolscan-ul, înainte de corecția finală. Stick-ul USB ajunge prin curier securizat în 2–3 zile lucrătoare.

Ce se întâmplă cu cartușul fizic după digitalizare?

Filmul este înfășurat înapoi în cartușul original cu același extractor mecanic, eticheta scrisă de mână (dacă există) este intactă, indicatorul rotativ rămâne în starea 4 (developat). Cartușul îți este returnat prin curier securizat împreună cu stick-ul USB. Singura diferență vizibilă: o etichetă mică EachMoment cu data digitalizării adăugată pe spate, ușor de îndepărtat dacă o consideri inestetică. Filmul în interior poate fi rescanat oricând în viitor pe alt echipament — nu există degradare cauzată de procesul nostru.

Ce fac dacă cartușul meu este în „starea 3" (complet expus dar nedeveloped)?

Stările 1, 2 și 3 cer întâi developare chimică înainte de scanare. Această etapă suplimentară costă 80–120 lei pe cartuș și durează 2–3 săptămâni — chimia originală Kodak APS s-a oprit în 2018, iar laboratoarele care încă o pot face folosesc seturi C-41 modificate pentru filmul mai îngust APS. Recomandăm să o faci acum: peste 5 ani, redevelopaarea APS poate să nu mai existe deloc. Trimite cartușul împreună cu o notă pe formular: „status 3 — necesită developare". Te contactăm înainte de a începe procedura, cu cost final și termen estimat.

Cât costă digitizarea unui cartuș APS de 25 cadre dacă comand și pentru fotografii pe hârtie?

Tarifele se calculează separat pe categorii. Un cartuș APS de 25 cadre la prețul de bază = 100 lei. La care se adaugă fotografiile pe hârtie la 2 lei pe foto (sau mai puțin la volum). Ambele intră însă în același prag de reducere de volum: dacă valoarea totală a comenzii depășește 250 lei, primești 20% reducere pe tot — inclusiv pe cartușele APS. Pentru un calcul exact poți folosi calculatorul de preț pentru cartușele tale de pe site, care ține cont de combinația de formate și de pragurile cumulative.

Pot digitaliza eu cartușul APS cu un dispozitiv mai ieftin de pe AliExpress?

Există dispozitive USB sub 200 lei care pretind „APS scanner". Toate folosesc unul din două principii: (1) fotografiază doar geamul de inventar de pe spatele cartușului închis (rezoluție efectivă sub 200 px pe cadru — inutil pentru orice altceva decât identificare), sau (2) cer să spargi cartușul și să așezi filmul direct pe un mic ecran iluminat (rezoluție 600–900 dpi, fără adaptor pentru lățimea de 24 mm a APS, fără citire IX). În ambele cazuri pierzi datele IX, raportul de aspect ales pe banda magnetică (C/H/P), și obții imagini la rezoluție echivalentă cu un telefon mobil. Pentru un cartuș cu fotografii de la nunta părinților sau botezul din anii '90, diferența la print A4 între rezoluția unui astfel de dispozitiv și un Coolscan 9000 ED real este vizibilă cu ochiul liber.

Voi mai avea fișiere lizibile peste 30 de ani de la digitalizare?

Probabil da — dar depinde de format. Livrăm două copii: TIFF necomprimat 16-bit RGB (formatul recomandat de Library of Congress și de arhivele naționale europene pentru arhivă pe termen lung) și JPEG calitate 95% (pentru utilizare obișnuită, partajare, ramă electronică). TIFF este standardul de arhivă; este probabil să fie încă citit în 2056. JPEG calitate 95% este suficient pentru utilizarea de zi cu zi, dar pierde puțin la fiecare resalvare. Recomandare: păstrează TIFF-ul ca master, lucrează cu copii JPEG.

---